Bang Bang -Music Is My Girlfriend  


Poliţia din Moldova e mai scumpă de aproape două ori decât cea din UE 23 Martie, 13:48

Chisinau (IPN).

Moldova este lider la capitolul cheltuieli pentru Poliție. Din fiecare 100 de lei produși de economia Moldovei, cetățenii achită aproape doi lei pentru serviciile prestate de polițiști, de aproape două ori mai mult decât media pentru țările din Uniunea Europeană. Spre comparație, vecinii români achită cu 30% mai puțin decât moldovenii pentru serviciile Ministerului Afacerilor Interne. Datele se conțin într-un studiu prezentat de expertul IDIS „Viitorul” în politici economice, Denis Gorea, transmite IPN.

Expertul precizează că pentru activitatea Ministerului Afacerilor Interne în 2016 Moldova a cheltuit aproape 2,55 miliarde de lei din bugetul național. „Suma este impresionantă având în vedere că nu cheltuim la fel de mult pe educație și sănătate luate împreună”, menționează expertul. Acesta estimează că, dacă s-ar reduce cheltuielile pentru MAI la nivelul celor din țările UE, s-ar economisi anual aproape un miliard de lei.

Din banii economisiți ar putea fi reparate câte 20 de kilometri de drum național în fiecare an, fără a fi nevoiți să ne împrumutăm de la instituțiile internaționale pentru aceasta. Spre exemplu, ar putea fi reparat integral drumul Chișinău – Vadul lui Vodă în 2018, fără cheltuieli suplimentare la buget.

O altă modalitate de a studia eficiența MAI este și prin examinarea raportului dintre populație și număr de polițiști. Astfel, un angajat al MAI din Moldova revine la 223 de cetățenii, cu mult sub media UE de 348 de cetățeni. Pentru comparație, un polițist român servește interesele a 377 de cetățeni, cu 154 de cetățeni mai mult decât colegul său moldovean. Dacă Moldova ar vrea să ajungă țările UE din urmă la capitolul eficiența polițiștilor, ar trebui să avem 10 mii de polițiști, în loc de 16 mii cât avem acum.

Denis Gorea susţine că ar trebui să ne alarmeze faptul că numărul angajaților MAI este în creștere, deși populația țării este în scădere. Trendul ascendent din Moldova este contrar evoluției din țările Uniunii Europene, unde numărul de polițiști este în scădere chiar dacă populația UE este în creștere. Ministerele de interne din țările UE adoptă rapid tehnologiile moderne de supraveghere și, ca rezultat, nu mai e nevoie de același număr de polițiști pentru a asigura ordinea publică.

Recomandarea expertului este ca MAI să-și reducă numărul de ofițeri și subofițeri la 10 mii, iar bugetul MAI să fie redus la 1,5 miliarde de lei.

Televiziunea digitală, între calitate înaltă şi închiderea micilor televiziuni 23 Martie, 11:20

Chisinau (IPN).

Tranziția la televiziunea digitală, cel mai probabil, va duce la închiderea televiziunilor locale şi regionale. Îngrijorări în acest sens au fost lansate la dezbaterea „Televiziunea Digitală: Ce avem de câștigat? Ce avem de pierdut?”, organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent, transmite IPN.

Ion Bunduchi, director executiv al Asociației Presei Electronice, susține că ne înglodăm cu tranziția la televiziunea digitală deoarece sloturile din Multiplexul A încă nu au fost completate. Televiziunile locale şi regionale nu știu cum să procedeze şi este nevoie de lumină în aceste cazuri, deoarece costurile de emisie vor fi foarte mari pentru ei. Partea tehnologică este la fel de importantă.

Viceministrul tehnologiei informației și comunicațiilor, Vitalie Ciolac, afirmă că tranziția la televiziunea digitală va permite recepția semnalului în formate video de înaltă definiție, iar coloanele sonore vor fi în mai multe limbi. Avansarea în procesul de tranziție la televiziunea digitală terestră deschide noi oportunități pentru sectorul comunicațiilor, cu impact benefic asupra utilizării serviciilor de către utilizatorii finali. La finalizarea tranziției către televiziunea digitală, în locul celor trei posturi cu acoperire națională vor putea fi recepționate până la 100 de posturi TV. Unul din avantajele evidențiate de viceministru este posibilitatea de a recepționa televiziunea cu antenă, fără plata abonamentului în majoritatea zonelor țării.

Andrei Bargan, directorul Media TV Cimişlia, spune că împreună cu alţi 15 directori de televiziuni locale şi regionale din Republica Moldova sunt cei mai pătimiți în urma trecerii la televiziunea digitală deoarece pot dispărea începând cu 31 decembrie 2017 din eterul televizat, când nu va mai exista semnalul analogic. Andrei Bargan spune că printr-o scrisoare primită cu doi ani în urmă de la Ministerul Tehnologiilor Informației şi Comunicațiilor li s-a comunicat că unele canale cu semnal analogic nu încurcă televiziunii digitale şi pot activa, însă viceministrul MTIC a declarat că va fi sistată complet televiziunea analogică.

Pentru a putea emite în format digital companiile de televiziune trebuie să achite o taxă de 5600 de euro lunar. Televiziunea digitală poate fi recepţionată de televizoarele care au inclus echipament de recepţie DVB-T2 cu compresia H.265, iar în cazul în care televizorul nu are încorporat un astfel de dispozitiv acesta poate fi achiziționat. Statul a alocat 50 de milioane de lei pentru a instala convertoare pentru aproximativ 72 de mii de familii defavorizate, iar de instalare se va ocupa ÎS „Radiocomunicaţii”.

Victor Pulbere, şeful Direcţiei control şi digitalizare din cadrul CCA, spune că în urma concursului anunțat în ianuarie 2016, în aprilie au fost ocupate 12 sloturi din primul Multiplex A, iar în iunie 2016 au fost ocupate încă trei sloturi. Victor Pulbere speră că şi al doilea multiplex va fi completat. „Situația cea mai grea rămâne pentru radiodifuzorii locali”, spune funcționarul public deoarece doar în zona Cahul – Comrat, există radiodifuzori care prin fuziune, consolidându-se financiar, vor putea să construiască un multiplex regional.

Multiplexul A acoperă cu semnal 85% din populația țării şi 76% din teritoriul Republicii Moldova. Pe site-ul ÎS „Radiocomunicaţii” este plasat un ghid de conectare la televiziunea digitală terestră.

Accesul în căminele universitare va fi reglementat de către senatele instituțiilor 23 Martie, 10:41

Chisinau (IPN).

Accesul în căminele instituțiilor învățământului general și profesional tehnic va fi permis până la ora 23.00, a comunicat ministrul educației, Corina Fusu, comentând pentru presă o decizie aprobată în ședința Guvernului. Cât privește accesul în căminele universitare, decizia va fi luată de senatele instituțiilor de învățământ.

„Având în vederea că în componența senatelor 25 la sută sunt reprezentanți ai studenților, ei constituie o voce importantă în luarea acestei și altor decizii”, a declarat ministrul.

Corina Fusu s-a mai referit la o altă decizie aprobată de executiv, care prevede  modificarea formulei de calculare a taxei de cazare în cămine. „Nu vă pot spune cât vor plăti cei care locuiesc în cămine, însă formula de calculare va include plata pentru lumină, apă, încălzire pentru fiecare cameră, dar și pentru alte servicii. Totodată, se vor lua în considerație și indicii de pe contoare în camerele unde acestea sunt instalate”, a declarat ministrul.

Chișinăul va cere Kievului să nu construiască baraje pe râul Nistru 23 Martie, 09:37

Chisinau (IPN).

O delegație a Republicii Moldova, din care va face parte și un viceministrul al mediului, va merge vineri, 24 martie, la Kiev, pentru a cere părții ucrainene să renunțe la ideea construirii celor șase baraje pe cursul superior al râului Nistru, transmite IPN.

Directorul Agenției „Apele Moldovei”, Igor Hâncu, a spus în cadrul emisiunii „Spațiul Public” la Radio Moldova, că Moldova insistă ca Ucraina să ratifice Acordul de la Roma, pentru gestionarea împreună a bazinului hidrografic al fluviului Nistru. La o discuție anterioară dintre prim-miniștri Ucrainei şi Republicii Moldova s-a ajuns la înțelegerea că se va merge împreună la Comisia Europeană, se va solicita un studiu de fezabilitate pentru întreg bazinul râului Nistru, de la izvor până la vărsare.

„De atunci am tot aşteptat răspunsuri şi demersuri de la partea ucraineană, care se lasă aşteptate. Noi însă vom merge singuri şi vom depune demersuri la Uniunea Europeană. Eu cred că trebuie de inclus de pe acum structurile europene”, a spus directorul Agenției „Apele Moldovei”.

Anatolie Prohniţchi, liderul Partidului Verde Ecologist din Moldova, a spus, în aceeași emisiune, că instituțiile statului care răspund de domeniul respectiv trebuie să fie mai dure cu Kievul. „Cu Ucraina s-a discutat de multe ori, au fost organizate foarte multe întâlniri, la diferite niveluri, însă partea ucraineană mereu refuză să discute acest subiect. Noi încercăm să întreprindem toate măsurile ca să nu fie admisă construcția acestor baraje”, a subliniat liderul PVE. Potrivit lui Anatolie Prohniţchi, construcția barajelor pe cursul superior al râului Nistru prezintă un pericol imens. Situația poate deveni catastrofală.

În cadrul unei intervenții telefonice, Vitali Kononov, preşedintele Partidului Verde din Ucraina, a spus că nu susţine intențiile țării sale. Partidul pe care îl conduce se va alătura demersurilor Republicii Moldova de a interzice construcția de noi baraje pe cursul superior al râului Nistru.

În cadrul altei intervenții telefonice, Silvius Dumitru, secretar general al Partidului Verde din România, a precizat că decizia de a ridica baraje pe Nistru trebuie să se ia prin consens. „Dacă este avantajos pentru ambele părţi, se poate ajunge la un consens, cu respectarea cerințelor de protecție a mediului, conform reglementărilor internaționale. Or, aici este numai hotărârea unilaterală a Ucrainei de a construi hidrocentrale, care vor diminua cursul şi debitul apei”, a spus politicianul roman. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să-și impună clar punctul de vedere, inclusiv prin sesizarea organelor internaționale care reglementează domeniul.

La începutul anului curent, Ucraina şi-a anunțat intenția de a construi șase baraje pe Nistru. Autoritățile Republicii Moldova au criticat decizia Kievului, spunând că intenția statului vecin va scădea considerabil nivelul apei în râu, va face dificilă asigurarea cu apă potabilă a municipiului Chişinău şi va afecta şi calitatea apei livrate locuitorilor urbei. Într-un comunicat de presă remis anterior, Apă Canal-Chişinău, menţiona faptul că în condițiile în care cantitatea apei care ajunge în aval de oraşul Novodnevstrovsk (Ucraina) va fi dozată, riscurile ar putea fi destul de mari. Potrivit furnizorului, extrem de periculos este şi faptul că apa la aceste hidrocentrale va fi tratată termic, respectiv temperatura apei care ajunge în aval de la Novodnevstrovsk şi de la noile hidrocentrale ar putea fi tehnică, şi nu potabilă.

Un laborator de testare a apei, solului şi a plantelor va fi deschis cu susținerea IFAD 23 Martie, 08:12

Chisinau (IPN).

Un laborator de testare a apei, solului şi a plantelor, conform standardelor europene, va fi deschis în Moldova cu susținerea financiară a Programului Rural de Reziliență Economico-Climatică incluzivă (IFAD), care propune un grant de 95 de mii de dolari pentru dotările cu echipament performant pentru analize expres.

În țară există în jur 20 de laboratoare care testează probe de sol, apă și plante, dar în majoritatea cazurilor metodele de analiză aplicate nu corespund standardelor impuse de UE, ceea ce nu permite validarea rezultatelor de laborator atunci când producția agricolă este destinată exportului.

Directorul Unității Consolidate pentru Implementarea Programelor IFAD, Victor Roşca, a declarat pentru IPN că IFAD este în căutarea beneficiarului de grant, iar dosarele pot fi depuse până la finele anului curent.

Victor Roşca a spus că un agricultor va putea duce o probă de sol la laborator sau specialiștii de la laborator vor pleca în teren să preia probe şi în baza analizelor se vor face recomandări privind tipurile de îngrășământ care trebuie utilizate şi în ce cantități. „Ştiu foarte mulţi producători agricoli care astăzi sunt nevoiți să trimită probele de sol în Olanda, Germania, în Franţa pentru testări. Un laborator de acest gen în Moldova ar simplifica lucrurile”, a spus Victor Roşca.

Și înainte de irigare, apa trebuie supusă verificărilor. Foarte mulţi producători agricoli insistă pe utilizarea apelor subterane pentru irigare, dar în multe zone apele subterane au un nivel de salinitate ridicat, a comunicat directorul Unității Consolidate pentru Implementarea Programelor IFAD.

Producătorul va putea expedia electronic la laborator și imagini cu plantele afectate de boală ca mai apoi specialiștii să-i comunice tipul de afecțiune. Sau va putea prezenta pentru verificări, ca să se depisteze agentul patogen din sol care duce la îmbolnăvire.

Laboratorul va fi la autogestionare, câștigând bani din serviciile prestate.

Copyright © 1998-2012, Radio Plai