Bang Bang -Music Is My Girlfriend  


Zece mii de persoane riscă să devină apatrizi în Republica Moldova 21 Iunie, 10:07

Chisinau (IPN).

În Republica Moldova sunt aproximativ două mii de persoane cu statut recunoscut de apatrid, iar alte două mii de persoane figurează în statistici ca persoane cu cetățenie nedeterminată. În totalitate, pe teritoriul Republicii Moldova sunt aproximativ zece mii de oameni cu risc de a deveni apatrizi. Categoria cea mai vulnerabilă sunt persoanele care au cetățenia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Declarația a fost făcută de șeful Secției apatridie și informare a MAI, Iulian Popov, în cadrul unui club de presă organizat de Biroului Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și Centrul de Investigații Jurnalistice.

„Ca urmare a destrămării Uniunii Sovietice, o categorie de persoane au rămas nedocumentate, cu acte de identitate nevalabile. Aceste persoane sunt apatride sau cu risc de a deveni apatride reieșind din anumite situații, fie cineva nu s-a încadrat în legislația privind acordarea cetățeniei Republicii Moldova, fie nu s-au adresat la timp pentru schimbarea documentului. Nu e clar dacă aceste persoane vor obține cetățenia Republicii Moldova și dacă se încadrează în limitele de a fi recunoscuți”, a adăugat Iulian Popov.

Potrivit lui Iulian Popov, acum doi ani, în urma unei campanii de documentare a cetățenilor care au pașapoarte de tip sovietic au fost evitate situații de apatridie a peste 200 de mii de persoane. Zilnic, la biroul de Migrație și azil, cu cereri pentru recunoașterea statutului de apatrid se adresează 1-2 persoane, iar acest număr este în creștere.

„Problema este că în majoritatea cazurilor de deținere a pașapoartelor de tip sovietic înafară de arhivele pe suport de hârtie nu figurează nicăieri, deci informația despre aceste persoane nu figurează în registrul populației de tip electronic. În cazul în care persoana, chiar dacă este cetățean al Republicii Moldova cu ștampila în pașaport de tip sovietic și pierde acest pașaport, imediat nimerește în situația în care trebuie să-și dovedească apartenența la cetățenie, fiind pus într-o situație vulnerabilă”, a spus iulian Popov.

Șeful Biroului Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în Republica Moldova, Traian Țurcanu, a remarcat că Republica Moldova, după ce a ratificat convenția ONU cu privire la statutul apatrizilor, a devenit lider în regiune, dar și la nivel mondial, în ceea ace privește procedura de determinare a statutului de apatrid în lege. Totodată, el a făcut un apel către cei care dețin pașapoarte sovietice și vor să devină beneficiar de documente de identitate valabile să se adreseze la organele competente pentru a beneficia atât de asistență juridică gratuită, cât și de o de o procedură bine pusă la punct de obținere a unui act de identitate valabil.

Acordul de grant din partea Japoniei pentru agricultura Moldovei a fost promulgat 16 Iunie, 11:39

Chisinau (IPN).

Președintele Igor Dodon a semnat decretul de promulgare a legii pentru ratificarea Acordului de grant, întocmit prin schimb de note dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Japoniei, privind implementarea Proiectului „Agricultura conservativă – dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a solurilor în Republica Moldova”. Decretul a apărut în Monitorul Oficial de astăzi, 16 iunie, transmite IPN.

Potrivit Acordului de grant, Guvernul Japoniei va acorda Republicii Moldova o finanțare nerambursabilă în valoare de 4,8 milioane de dolari pentru dezvoltarea agriculturii conservative, în particular pentru procurarea utilajelor și a echipamentelor agricole.

În particular, grantul japonez va permite creșterea volumului de humus, conservarea umidității în sol, în condițiile în care secetele sunt foarte frecvente în Republica Moldova.

Proiectul va fi gestionat de către Unitatea de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare – 2KR, perioada de implementare fiind de doi ani din data intrării în vigoare a acordului.

CE nu se va grăbi să furnizeze Chișinăului prima tranșă din cele 100 mln euro, opinie 16 Iunie, 11:15

Chisinau (IPN).

Comisia Europeană nu se va grăbi să furnizeze prima tranșă, din cele 100 de milioane de euro, înainte să vadă răspunsul Chișinăului la recomandările Comisiei de la Veneția. De această părere este europarlamentarul Petras Auštrevičius, raportor pentru Moldova din partea Comisiei pentru politică externă.

„Noi ne așteptam de la Consiliul European să accepte această decizie bazată pe considerente pur macro-economice, dar avem și o înțelegere politică între noi și – sper eu – toate instituțiile UE, că nu mai putem ignora criteriile politice (pentru acordarea ajutorului). Ajunși la sfârșitul „trialogului”, așteptăm să fie publicată deja vineri recomandarea finală a Comisiei de la Veneția, iar apoi vom vedea cum se comportă Chișinăul”, a declarat Petras Austrevičius într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, citat de IPN.

Întrebat dacă are asigurări că Comisia Europeană va onora cu adevărat acordul politic dintre cele trei instituții europene, europarlamentarul a menționat că există anumite contacte cu înaltul reprezentant, șefa politicii externe europene, Federica Mogherini. „Și, din câte știu, avem aceeași percepție asupra importanței criteriilor politice. Mă aștept ca această înțelegere și această percepție să fie principiul comun al comportamentului tuturor instituțiilor UE față de Moldova, iar aceasta va fi numai și numai pentru un viitor mai bun al Moldovei”, a opinat eurodeputatul.

Europarlamentarul a mai spus că este limpede că nu va fi nicio plată către Moldova mai devreme de septembrie, dar desigur depinde de răspunsul Chișinăului la recomandările Comisiei de la Veneția. „Dacă se va face că nu vede recomandările, atunci vom avea o anume evoluție a evenimentelor, iar dacă va fi un dialog constructiv cu Comisia de la Veneția, cu Comisia Europeană, cu alte instituții, atunci ne vom putea aștepta la ceva diferit”, a mai spus eurodeputatul.

Pe 15 iunie, ambasadorii Uniunii Europene au aprobat acordul Parlamentului European cu privire la asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova. Asistența va fi oferită pentru susținerea agendei de stabilizare economică și de reforme structurale a Republicii Moldova, contribuind la acoperirea nevoilor sale de finanțare externă în perioada 2017-2018. Din asistența totală de 100 de milioane de euro, 40 de milioane sunt grant, iar 60 de milioane – împrumut.

Recolta prognozată de grâu este mai mică ca anul trecut 16 Iunie, 11:44

Chisinau (IPN).

Campania de recoltare a culturilor cerealiere de grupa I urmează să înceapă la sfârșitul lunii iunie. Se preconizează obținerea a 940 de mii de tone de grâu (de toamnă și de primăvară). Productivitatea la un hectar este estimată la 3,3-3,5 tone/hectar.

Într-un răspuns al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare la o solicitare a Agenției IPN se menționează că suprafețele culturilor cerealiere pentru recolta anului 2017 sunt mai mici comparativ cu anul 2016. Din cauza vremii nefavorabile în toamnă, semănatul culturilor în mare parte s-a efectuat cu întârziere. Totuși, potrivit autorităților, cantitatea preconizată să fie recoltată va permite asigurarea securității alimentare a populației.

În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești culturile cerealiere de grupa I și leguminoasele au fost semănate pe o suprafață de 375,67 mii ha. Grâul de toamnă și de primăvară este semănat pe 268,91 mii ha, orz de toamnă și de primăvară – 60,17 mii ha, mazăre – 15,55 mii ha și rapiță de toamnă și de primăvară – 29,50 mii de ha.

De pe suprafața de 60,17 ha orz de toamnă și de primăvară se preconizează obținerea a 163 de mii de tone, productivitatea medie la un hectar fiind estimată la 3,59 tone.

Suprafața de mazăre de 15,0 mii ha este în creștere comparativ cu anul trecut cu 6 mii ha. De pe ea se preconizează obținerea 40 de mii de tone de boabe.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2016 au fost obținute recolte record la culturile cerealiere de grupa I. Volumul de grâu a constituit 1331 de mii de tone, cu o productivitate medie la un hectar de 3,59 tone.

Zece zone de sănătate urmează să fie stabilite pe tot teritoriul ţării 16 Iunie, 11:51

Chisinau (IPN).

Zece zone de sănătate urmează să fie stabilite pe tot teritoriul ţării odată cu reformarea sectorului spitalicesc. Patru zone vor fi stabilite în centru, trei la nord și trei la sud. La amplasarea spitalelor se va ține cont ca pacienții din zonă să ajungă la ele în maximum 60 de minute. Distanța nu trebuie să fie mai mare de 70 de kilometri, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, regiunile spitaliceşti nu vor fi strict delimitate de hotarele teritorial-administrative actuale. Fluxul urgențelor va fi redirecționat către spitalele regionale sau centrale, iar fluxul de pacienți cronici –  către filialele locale ale spitalelor regionale. Proiectul preventiv al reformei mai presupune instituirea unui spital universitar, a patru spitale centrale, a 11 spitale regionale sub un management comun cu spitalele locale din zona respectivă şi a trei spitale specializate.

Conceptul de reformare a sectorului spitalicesc a fost discutat în cadrul unei şedinţe prezidate de prim-ministrul Pavel Filip. În cadrul discuţiilor, premierul a accentuat necesitatea elaborării unui plan de acțiuni pentru o perioadă de opt-zece ani, care va prevedea regionalizarea serviciilor spitalicești (pe zone de sănătate) cu construcția spitalelor regionale.

„Scopul final al reformei spitaliceşti constă în oferirea unor servicii de calitate şi a confortului necesar pacienţilor. Vreau să avem mai întâi de toate o viziune clară, ideală, ulterior vom identifica investiţiile necesare şi vom realiza etapizat reorganizarea sistemului spitalicesc”, a spus Pavel Filip. Premierul a solicitat ministerului de resort să definitiveze conceptul reformei spitalelor şi să-l propună spre aprobare Guvernului.

Copyright © 1998-2012, Radio Plai