Bang Bang -Music Is My Girlfriend  


Vadim Krasnoselski nu găsește oportun să se întâlnească cu Igor Dodon 9 Noiembrie, 14:32

Chisinau (IPN).

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, nu găsește oportun să se întâlnească cu președintele Igor Dodon, întrevedere anunțată preventiv pentru luna decembrie. În opinia sa, întrevederile la nivel înalt sunt justificate doar dacă există o agendă de discuții completă și de actualitate. „Astăzi o astfel de agendă nu există”, a declarat Vadim Krasnoselski, citat pe pagina web a așa-zisei instituții prezidențiale transnistrene, transmite IPN.
Vadim Krasnoselski a avut o întrevedere cu reprezentantul politic al Tiraspolului în reglementarea transnistreană, Vitalie Ignatiev, pentru a se informa despre activitatea grupurilor de lucru care s-au întrunit în ultima perioadă. Vitalie Ignatiev a raportat lipsă de progres în încetarea urmăririlor penale, contrar angajamentelor asumate de negociatori în noiembrie anul trecut. Fără dinamică pozitivă, potrivit lui Vitalie Ignatiev, rămâne și problema telecomunicațiilor, iar de trei ani nu pot fi soluționate problemele ce țin de aprovizionarea cu combustibil și asigurarea activității plenare a căii ferate transnistrene, în partea de nord. Barierele netarifare încă mai există, lipsind întreprinderea feroviară transnistreană de posibilitatea de a-și valorifica pe deplin potențialul, a mai spus  reprezentantul politic al Tiraspolului în reglementarea transnistreană.
Ascultând raportul, Vadim Krasnoselski a confirmat stagnarea activităților grupurilor de lucru sau, mai exact, scăderea productivității în realizarea înțelegerilor asumate de participanții procesului de negocieri. „Nu afirm că mecanismul nu funcționează. Dar deocamdată nu am atins rezultatul așteptat. Este foarte important să aducem subiectele de actualitate, așa cum am făcut-o nu o dată, pe platforma formatului 5+2, unde, pe lângă partea transnistreană și moldovenească în negocieri, la discuții participă și mediatorii Rusia și Ucraina, și observatorii OSCE, UE și SUA”, a declarat Vadim Krasnoselski.
Potrivit liderului transnistrean, problemele care se află în vizorul formatului 5+2 și reprezintă obiectul examinării în grupurile de lucru nu intră în competența președintelui Moldovei, de aceea nu este justificat să le discute cu Igor Dodon. „Președintele Moldovei ar trebui să aibă propria agendă, diferită de cea a formatului 5+2. Atât timp cât nu există o asemenea agendă, consider că desfășurarea întâlnirii de dragul întâlnirii este inoportună”, a spus Vadim Krasnoselski.
Contactat de IPN pentru o reacție a Președinției, Maxim Lebedinschi, purtătorul de cuvânt al șefului statului și consilier prezidențial în domeniul juridic şi relaţiilor instituţionale, a declarat că nu poate să comenteze respectivele declarații ale liderului transnistrean, pentru că Igor Dodon nu se află în țară și ar fi bine să așteptăm când revine.
Igor Dodon și Vadim Krasnoselski s-au întâlnit ultima data pe 6 septembrie, la Reședința de Stat de la Condrița. Întâlnirea avut drept scop „continuarea dialogului întru consolidarea încrederii și menținerii stabilității în Zona de Securitate de la Nistru”. Tot atunci șeful statului a spus că următoare întrevedere va avea loc în decembrie. Aceeași perioadă a fost menționată de șeful statului și în cadrul unei conferințe de presă de după vizita sa la Moscova, din perioada 31 octombrie - 1 noiembrie.

DCFTA – patru ani de implementare 9 Noiembrie, 10:24

Chisinau (IPN).

Datorită implementării Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care este parte a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, a crescut cu 44% exportul produselor agroalimentare către UE, implicit a crescut și competitivitatea producătorilor autohtoni. Impactul nu s-a limitat la creșterea exportului, dar a produs și implicării macro-sociale importante. Totuși, pentru a putea beneficia plenar de DCFTA, trebuie să existe un cadru economic și politic stabil, să se atragă o mai mare atenție asupra exporturilor produselor de origine animalieră prin modernizarea infrastructurii calității, dar și trebuie sporit nivelul cunoașterii avantajelor DCFTA în domeniul de afaceri. Concluziile au fost făcute de expertul economic Adrian Lupușor, în cadrul unei prezentări a analizei impactului a patru ani de implementare a DCFTA, transmite IPN.
Analiza arată că, după patru ani, Uniunea Europeană a devenit cel mai important și mai de încredere partener comercial pentru producătorii moldoveni. Doi din trei euro câștigați din exporturile moldovenești provin acum din UE – spre deosebire de unul din doi euro, cum se întâmpla în 2014, ceea ce reprezintă o creștere netă de aproximativ 367 de milioane de euro în exporturi.
Prezent la eveniment, ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko, a spus că Zona de Liber Schimb este un element important din Acordul de Asociere cu UE, nu doar în termeni de creștere a exporturilor produselor moldovenești, dar și în termeni de investiții, locuri de muncă create. Potrivit ambasadorului, timp de patru ani, mulți agenți economici au beneficiat de facilitățile DCFTA, dar totuși, este loc de mai bine. Un element important în acest proces este continuarea reformelor și consolidarea independenței sistemului judiciar.
Secretarul general de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii, Iulia Costin, a apreciat suportul continuu oferit de UE. În patru ani, Guvernul a implementat un șir de reforme cu un impact direct asupra agenților economici și indirect asupra cetățenilor, cum ar fi introducerea ghișeul unic, reforma actelor permisive, reforma controalelor etc. pentru favorizarea DCFTA. Implementarea DCFTA ajută Moldova să se apropie tot mai mult de nivelul de viață și democrație din spațiul european.
În cadrul evenimentului, reprezentanți ai întreprinderilor moldovenești și-au împărtășit experiența în accesarea sprijinului din partea UE pentru a corespunde cerințelor și a folosi pe deplin oportunitățile oferite de DCFTA. Andrei Mârza, proprietarul unei fabrici de îmbrăcăminte din Soroca, a reușit crearea a 70 de noi locuri de muncă, iar vânzările au crescut de trei ori datorită sprijinului primit de la Uniunea Europeană. Tudor Rotaru, proprietarul unei linii de producție de fructe uscate în ciocolată din Ialoveni, spune că datorită oportunităților DCFTA și programelor europene de sprijin și instruire, dulciurile produse de compania sa sunt acum exportate în Slovenia, România, Irlanda și pe alte piețe, iar vânzările au crescut de la 20 de mii de lei în 2014 până la 10 milioane de lei în 2017.
În cadrul evenimentului, a fost lansată și campania de informare: „Creat în Moldova – apreciat în lume". Campania va dura până la sfârșitul lunii decembrie. Proiectul oferă informații utile despre oportunitățile oferite de AA/DCFTA companiilor din Republica Moldova și organizează instruiri practice privind utilizarea acestor oportunități.

Polița medicală rămâne la prețul vechi 9 Noiembrie, 09:39

Chisinau (IPN).

Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă (polița) va rămâne în 2019 la nivelul anilor 2014-2018, adică 4056 de lei, transmite IPN cu referire la proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobat de Guvern.
De asemenea, este păstrată reducerea de 50% pentru cei care achită prima până pe 1 aprilie 2019. În cazul proprietarilor de terenuri cu destinație agricolă reducerea este de 75%, iar a titularilor de patentă – 60%.
Primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și alte recompense rămân, de asemenea, neschimbate. Angajatorul și salariatul vor plăti în cote egale – câte 4,5%.
Veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru 2019 se planifică la nivel de 7,326 miliarde lei.

Bugetul de stat pentru 2019 prevede cheltuieli de 47,6 miliarde de lei 9 Noiembrie, 09:06

Chisinau (IPN).

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2019 a fost aprobat de Guvern în ședința din 8 noiembrie, transmite IPN. Cheltuielile pentru protecția socială sunt majorate cu 2,2 miliarde de lei. Pe lângă finanțarea măsurilor noi ce țin de susținerea socială a persoanelor cu venituri mici și a persoanelor în etate, este prevăzută alocarea de surse pentru îmbunătățirea politicilor de susținere financiară a familiilor cu copii și protecția copiilor în situație de risc.
Bugetul pentru 2019 va menține componenta investițională. Pentru implementarea proiectelor finanțate din sursele externe vor fi alocate peste 3,5 miliarde de lei. Anul viitor, în derulare vor fi circa 66 de proiecte finanțate din surse externe. Cele mai importante se referă la infrastructura drumurilor naționale și locale, implementarea unor proiecte noi în domeniul educației și dezvoltarea agriculturii.
„Este un buget axat, în primul rând, pe investiții în oameni, un buget care va asigura continuarea proiectelor de infrastructură începute, inclusiv proiectul „Drumuri Bune”. De asemenea, proiectul bugetului pune accentul în continuare pe creșterea veniturilor populației, luând în considerație reforma sistemului de pensii realizată, dar și legea salarizării”, a declarat prim-ministrul Pavel Filip.
Transferurile de la bugetul de stat către alte bugete se vor majora cu peste 3,2 miliarde lei, suma totală a finanțărilor ajungând la 22,4 miliarde de lei. Pentru bugetele locale sunt rezervate transferuri de aproape 11 miliarde de lei, sumă din care urmează vor fi acoperite cheltuielile pentru salarii, deschiderea unor instituții preșcolare și alimentația copiilor. Transferurile către Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală vor constitui 2,8 miliarde lei. Celelalte transferuri sunt direcționate către bugetul asigurărilor sociale.
Veniturile bugetului de stat se vor ridica în 2019 la 42,1 miliarde de lei, fiind în creștere cu 14,1%. Acumulările cele mai mari vor fi realizate din contul încasărilor din impozite și taxe. Cheltuielile bugetului de stat vor constitui 47,6 miliarde de lei, cu 13,5% mai mult. Datoria de stat la finele anului 2019 va constitui 62,8 miliarde de lei, în creștere cu 10,3%.
Proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul 2019 urmează a fi transmis parlamentului pentru examinare și adoptare.

Eugen Sturza: Moldova ar putea găzdui un exercițiu militar comun cu NATO 9 Noiembrie, 07:55

Chisinau (IPN).

Ministrul apărării, Eugen Sturza, susține că a purtat discuții cu Alianța Nord-Atlantică referitor la organizarea unui exercițiu militar comun pe teritoriul Republicii Moldova. Exercițiul ar putea avea loc la centrul de instruire din Bulboaca. Declarația a fost făcută la emisiunea „Fabrika” de la postul de televiziune Publika TV, transmite IPN.
Eugen Sturza spune că centrul de la Bulboaca devine un centru ultramodern cu infrastructură de ultimă generație pentru aplicații. „Republica Moldova din anul 2004 nu a găzduit exerciții și acest lucru ar fi un pas important pentru țară”, spune ministrul.
Eugen Sturza a declarat că participarea Republicii Moldova la exerciții militare este masivă. „Noi încercăm să amplificăm acest proces. Am mers, mergem și vom merge la exerciții militare” a afirmat ministrul. Oficialul spune că poartă discuții cu partenerii de dezvoltare pentru a extinde geografic participarea la exerciții militare pentru a face militarii moldoveni interoperabili cu militarii altor țări.
Potrivit lui, acest lucru este necesar pentru ca militarii moldoveni să acumuleze experiență de la statele care au participat la conflicte armate. „Această experiență noi nu avem de unde să o acumulăm decât prin exercițiile comune pe care le întreprindem”, a afirmat ministrul apărării.

Copyright © 1998-2012, Radio Plai